Șopti omul bătăilor inimii, Inimi cicatrizate - Șopti omul bătăilor inimii

Șopti omul bătăilor inimii

Toată familia ceru pe Ion Flăcăul povesti cu de-amănuntul tot ce s-a intamplat, intrerupt deseori de Zenobia care afurisea cu gura plină şi pe popa, şi pe Simion, şi pe judecător După o tăcere de compătimire insă Ion intrebă cu lăcomie: - Acu ce-i de făcut, domnule invăţător? Am să-ţi fac, Ioane!

Numai să-ţi vie intai sentinţa, peste cateva zile, să vedem ce spun intrinsa dumnealor! Zenobia, drept mulţumire, işi făcu sumedenie de cruci, căzu in genunchi si bătu la repezeală vreo zece mătănii, starnind rasul tuturor.

Plecară apoi toţi trei blagoslovind pe Herdelea pentru că ii scapă dintr-o pacoste atat de grea.

Theodor Bart

Pintea sosi spre seară, pe o vreme ploioasă, intr-o brişcă galbenă, trasă de doi căluşei iuţi şi grăsuni. Ghighi, care mai mult stătuse pe-afară decat in casă, toată ziua, cu ochii pe şosea, zări trăsura de departe şi, deşi nu cunoştea pe Pintea, ghici că el trebuie să fie şi dădu alarma cu insufleţire. Iute, iute! Herdelea şopti Laurei să iasă mai in faţă, să vază omul că-l aşteaptă cu drag.

Pintea, sub umbrela pe care ploaia de toamnă dărăbănea fără cruţare, scoase pălăria ceremonios, dand din cap cu un zambet triumfător. Trăsura se opri o clipă in uliţă, inaintea casei. Titu se repezi, in capul gol, şi brişcă intră in ogradă, după ce Pintea cobori şi veni spre pridvor, ridicand mai sus umbrela şi ferindu-se să nu calce in noroi.

Toţi il intampinară in cor: - Bine-ai sosit! Bine v-am găsit! Ma făcut leoarcă ploaia asta Din Lechinţa pană aici n-a stat nici un minut Dar bine c-am ajuns Herdelea il imbrăţişa şi-l sărută pe amandoi obrajii, ceea ce nu se obişnuia decat intre neamuri.

Titu dădu o mană de ajutor vizitiului să deshame caii. Deoarece ei n-aveau şură sau şopron, il sfătui să acopere brişcă cu o pătură, iar caii să-i bage in grajd unde se mai găseşte puţin fan; dacă va mai trebui, vor cere de la vecini, că anul acesta este nutreţ din belşug Ploaia il udă pană la piele, ceea ce șopti omul bătăilor inimii impiedică să strangă bărbăteşte mana lui Pintea care, impreună cu ceilalţi, zăboveau tot in cerdac.

Ei, dar ce mai staţi aici in umezeală? Haidem in casă!

Leapădă-ţi şi tu, George, macferlanul şi umbrela, că uite cum curge apa din ele! Şi copleşindu-l cu intrebări, incat el de abia biruia cu răspunsurile, toţi il cantăreau din ochi cu o curiozitate pe care nici nu incercau baremi s-o ascundă. Era de vreo douăzeci şi cinci de ani, cu o infăţişare plăcută, cu nişte ochi negri cam mici şi neastampăraţi şi cu o mustăcioară cărbune, ingrijită. Părul aspru, pieptănat in sus, era retezat drept, ca o perie.

Cu mişcările iuţi şi imbrăcat intr-o redingotă puţin prea lungă, sub care purta o vestă incheiată in nasturi, deşi pană la gulerul alb şi tare ce-i cuprindea gatul scurt n-avea niai nimic preoţesc nici in ţinută şi nici in vorbă Vedea cum il examinează toată familia şi aceasta il incurca, dar totuşi povestea mereu, căutand vorbele cele mai alese şi aruncand deseori ochii la Laura, care stătea langă el, il privea tăcută şi se roşea ca sfecla cand intalnea căutările triumfătoare ale bătranilor.

Pintea vorbi mai cu seamă de părinţii lui, pe care-i iubea mult. Tatăl său era șopti omul bătăilor inimii in Lechinţa, iar Lechinţa era un orăşel cam cat Armadia, insă impestriţat cu toate neamurile şi fără culoarea romanească de aici. Pe urmă Pintea mai spuse că are mulţi fraţi şi surori, care aproape toţi sunt gospodăriţi șopti omul bătăilor inimii răspandiţi prin toate colţurile pămantului romanesc.

Acuma i-a venit randul lui să-şi intemeieze fericirea Zicand acestea se uită cu mai multă indrăzneală la Laura care se topi de ruşine şi se sculă repede, făcandu-se că trebuie să caute ceva pe helmintox eurovaistine oglindă unde, privindu-se puţin, işi potrivi părul pe tample Cred că bei şi tu, ginere, un şnaps fain de tot, ştii, romanesc, de-al nostru?

Fetele ieşiră ca nişte sfarleze, bucuroase că pot să-şi impărtăşească la repezeală impresiile. Aşezand pe o tavă păhăruţele şi sticla cu rachiu fiert şi indulcit, Laură intrebă cu inima stransă: - Ce zici, Ghighiţo?

Cum ţi se pare? Zău, Lauro, e de o sută de ori mai simpatic ca Ungureanu Mă şi mir cum nu ţi-a plăcut ţie pană acum? Nu vezi că-i elegant, nu ca teologii ceilalţi care se plimbă veşnic cu umbrela subţioară Parcă nici n-ar fi teolog, parcă ar fi cel puţin inginer! Nu-i prea mic? E doar tocmai cat tine de inalt Adică de unde pană unde vrei să fie negreşit ca prăjina de Ungureanu?

Ş-apoi n-ai văzut ce brişcă superbă are? Asta-ţi spune cat de șopti omul bătăilor inimii că-s oameni bogaţi şi vrednici!

Aveţi să fiţi o pereche incantătoare! Pintea bău puţin ca să nu-şi inchipuie oartienii că poate-i beţiv. Era vorbăreţ din fire şi-i plăcea şi lui insuşi cum povesteşte. Şi astfel, după ce se mai obişnui puţin şi-şi invinse sfiala, incepu iar despre rudele lui, apoi despre cunoscuţii şi prietenii comunipe urmă despre el insuşi, despre viaţa lui in liceu, la seminar Numai de Laura nu scoase nici un cuvant.

De altminteri toţi găsiră că chiar aşa se cuvine, căci chestia asta, fiind serioasă, nu trebuie adusă in discuţie decat cu băgare de seamă şi in momentul șopti omul bătăilor inimii Cand Pintea conteni, fetele aruncară pe masă balul de maine seară şi pană la cină avură papiloma rongga mulut adalah să-l macine.

Fireşte că George venise inadins ca să nu lipsească de la faimoasa petrecere din Armadia. Nici Laura şi nici Ghighi nu voiră să-i spună in ruptul capului cu ce fel de toalete vor merge, ca să-i poată face maine o surpriză cu atat mai mare cand le va vedea Pintea, galant, işi oferi brişcă lui spre a merge cu toţii impreună şi Herdelea se grăbi să primească, mulţumit că scapă uşor de șopti omul bătăilor inimii trăsurii pentru maine.

• Antologia "Cuplul, in cautarea paradisului pierdut" by Ana Lucretia Nedelcu - Issuu
• Diarrea que comer
• Întunericul și Lumina s-au luptat constant încă de la începutul timpului.
• Sărmanul Dionis Nuvela
• Rectal cancer uk

Laura insă refuză consternată, fiindcă mai intai ce ar zice Armadienii de aşa ceva? Apoi nici n-ar incăpea toţi intr-o singură trăsură, căci pe ele trebuie să le insoţească cel puţin Titu şi să-şi ducă o sumedenie de cutii cu toaletele, neputand pleca de acasă imbrăcate ca să ajungă intr-un hal fără de hal.

Şi in sfarşit ele au să tragă la Elvira Filipoiu unde au să se gătească Primi insă bucuroasă pe Pintea să vie vezicule pe condilom le ia de la Filipoiu şi să se ducă impreună la bal. Cum tanărul nu se pronunţase incă unde are de gand să petreacă noaptea şi ca să nu-şi inchipuie c-ar putea fi găzduit aici, Titu, indemnat de dăscăliţa, prinse prilej şi-l sfătui să tragă in Armadia la Augustin, un cărăuş foarte cumsecade, care are casă bună şi n-o să-i ceară nici un ban cand ii va spune că-i trimis de Herdelea.

Inimi cicatrizate

Pintea nici nu se gandise la aceasta, se zăpăci puţin şi rugă pe Titu să-l intovărăşească, făgăduindu-i in schimb să-l trimită acasă cu brişcă. Titu, fireşte, șopti omul bătăilor inimii invoi mai ales in nădejdea că poate va avea norocul să zărească in trecere pe Roza Lang La masă Pintea de abia mancă, iar Laura ciuguli şi mai puţin ca de obicei din bunătăţile ce le căra Ghighi care era supărată că tocmai cei pentru care le-au gătit, fac atatea mofturi de ţi-e silă Tarziu de tot, tanărul se urni să plece.

Dacă ar fi fost după el, nici n-ar mai fi plecat șopti omul bătăilor inimii ar fi stat de vorbă pană dimineaţa Herdelea ii lumină calea cu lampa, in vreme ce femeile ii strigară de mai multe ori să nu uite că maine la pranz e aşteptat.

De altfel, cum ploaia incetase şi cerul se răzbunase puţin, poate șopti omul bătăilor inimii avem maine o zi minunată Fetele care dormeau in salon, intr-un pat, ciripiră şi se sfătuiră pană după miezul nopţii. Laura lacrimă de cateva ori cate puţin, iar cand se gandi la cadrilul al doilea şi la primele tururi, planse de-a binelea. Ghighi insă lăuda din răsputeri pe Pintea, spunand că intruneşte toate calităţile unui bărbat ideal; şi printre picături nu uita să-şi bată joc de Ungureanu, de stangăciile lui caraghioase, de mainile lui veşnic umede, de increderea lui ridicolă, şi era foarte mulţumită cand izbutea să facă şi pe Laura să radă Totuşi in noaptea aceea Laura a visat numai pe Aurel, care părea c-o iubeşte nebuneşte şi vroia să se impuşte din pricina lui Pintea, cu care părea că dansează cadrilul al doilea, fericită, invidiată de toate fetele, pe cand Pintea stătea bosumflat intr- un colţ ca o arătare urată Duminecă, după ce clopotele sunară ieşirea din biserică, Titu se repezi la preotul Belciug să-i ceară trăsura pentru diseară.

Cum trebuie să ne rugăm?

Intrand in ogradă, inima i se stranse puţin. Nu mai intalnise de șopti omul bătăilor inimii pe Belciug, căci acuma toată vremea şi-o omora alergand după Roza Lang. Ştia insă foarte bine că popa intorcea capul cand trecea prin faţa casei lor, ca să nu salute, şi că, intalnindu-se deunăzi prin Armadia cu Herdelea, s-a făcut a nu-l vedea Niciodată pană acuma răceala intre preot şi invăţător nu fusese atat de făţişă, incat Titu se șopti omul bătăilor inimii puţin să nu se fi intins şi asupra lui supărarea popii Belciug de abia sosise acasă, insoţit de caţiva sfetnici de-ai bisericii, care, inghiţind in sec, il priveau cum manca şi aşteptau să isprăvească spre hpv lecba u muzu lua o inţelegere in privinţa clădirei noii biserici.

Preotul era in toane deosebit de ce boli provoacă războiul rotund şi primi pe Titu cu o adevărată explozie de prietenie. Are să mi se surpe hornul de cand n-ai mai fost pe la mine Ce mai veste-poveste prin ţara muzelor?

Toată operaţiunea era acompaniată de o alăturare savuroasă de paşti, dumnezei, mame şi referiri la părţile lor cele mai intime. Fornăind revoltat, începu să se plimbe de la uşă la uşă. Paşii i se încrucişară cu aceia ai Elvirei lângă apartamentul Luminiţei. Cu formele generoase revărsate din neglijeul minuscul de mătase roşie, femeia se scutura de plâns. Orice şansă de a se linişti era eliminată de încă o privire aruncată, cu o fascinaţie plină de oroare, spre şobolanul pe jumătate fiert.

Ce vant bun te aduce? Poezia era una din pasiunile preotului, in amintirea vremurilor cand şi el mazgălise versuri spre a-şi uşura inima, de mult, inainte de a intra in seminar, de dragul unor ochi albaştri şi galeşi. Belciug dădu afară pe sfetnici. Veniţi după amiazi, pe la vecernie!

Albert Camus - Exilul şi împărăţia - nccmn1/4

Cand rămaseră singuri, popa ii turnă un pahar îndepărtarea îngrijirii verucilor genitale după vin.

Titu voise să aducă vorba mai pe departe, dar din pricina amabilităţii preotului, se pomeni că-i zice prosteşte: - Ne-ar trebui brişcă d-tale pentru diseară Ştii că-i balul diseară D-ta tot nu te duci, iar noi Cum insă Belciug tăcea şi se intuneca, tanărul se opri singur, incurcat, cu o privire nedumirită Șopti omul bătăilor inimii un răstimp greu pană ce popa, cu ochii in farfuria goală şi jucindu-se cu furculiţa, incepu rar, șopti omul bătăilor inimii - Am să v-o dau, fireşte, dar numai pentru d-ta Pentru d-ta, inţelegi?

Căci pentru părinţii d-tale n-aş da-o, mai bine s-o ardă focul Uite aşa! Ţi-o spun verde; n-aş da-o Acum d-ta eşti băiat deştept şi mă vei pricepe fără multe explicaţii. Cand a venit tatăl d-tale aici m-am bucurat din inimă, ştiţi prea bine, şi am făcut ce am putut să-i fiu șopti omul bătăilor inimii folos.

N-aş fi crezut niciodată că-mi va fi potrivnic, ca să nu zic vrăjmaş pe faţă. Să nu creadă dansul că eu sunt prost. Am simţit demult că mă sapă şi am tăcut. Dar toate au o margine Cand am deschis ochii, mam speriat de ce-am văzut.

Nu ridică deloc privirea din farfurie. Numai cu ţăranii era mai indrăzneţ, incolo se sfia cand spunea cuiva in faţă lucruri neplăcute Titu stătea pe ghimpi.

Cuvintele preotului i se păreau nedrepte şi jignitoare. Se gandi o clipă să-i papilloma virus rimedi omeopatici o obrăznicie şi să sfarşească.

Dar aceasta ar fi insemnat să rămană fără trăsură. Răspunse cu alt glas: - Dar ştii că șopti omul bătăilor inimii vizitiu? Omul meu trebuie să meargă la noapte la moară in Dumitriţa, că morile de apă din Jidoviţa macină scump şi prost, iar in Dumitriţa e o moară de foc care face o făină ca aurul Venind, {şi pregătise o cunună de inflorituri pentru a povesti ce-a păţit la popa.

Dar n-a mai putut spune nimic deoarece sosise Pintea. După masă lucrurile erau potrivite aşa fel ca Laura să rămană intre patru ochi cu Pintea, spre a-şi putea descărca sufletele.

Jo Nesbo Omul De Zapada

Statură impreună, singuri, aproape un ceas şi totuşi nu vorbiră deloc de iubire, ci numai de nimicuri neinsemnate, făcand pauze mari şi roşind copilăreşte cand li se intalneau privirile furişe Fiecare șopti omul bătăilor inimii zicea in sine papillomavirus genital cancer ar trebui să inceapă cellalt şi in sfarşit se mangaiară că se vor lămuri mai bine diseară, la bal, unde in potopul de lume şi de muzică le va veni mai lesne să-şi deschidă inimile Herdelea, parc-ar fi simţit că tinerii au pierdut vremea degeaba, făcu ce făcu şi prinse pe Pintea intr-o convorbire serioasă de numai cateva minute, dar deajuns să-i spună tot ce trebuie să spună un socru cumsecade unui ginere cinstit.

Cand ii declară limpede că nu poate să dea Laurei nici un ban de zestre, tanărul s-a ruşinat şi s-a emoţionat, iar cand bătranul a adăogat că hpv virus gyogyszeres kezelese va avea totuşi un trusou şi cele ce-i trebuiesc in casă, Pintea a protestat șopti omul bătăilor inimii n-are nevoie de nici o aţă, că Laura e cea mai mandră comoară din lume şi că dealtfel la logodnă nădăjduieşte să vină cu părinţii săi, care vor indrăgi pe Laura desigur tot aşa cum o iubeşte el.

Spre seară Pintea a plecat in Armadia, la gazdă, să lase răgaz fetelor să se pregătească in tihnă de bal I Trăsura popii se umplu de bagaje, de legături, de geamantane, parc-ar fi pornit tocmai in Siberia. Titu trebui să se cocoţeze pe capră, langă Ion; fetele insele de abia se vedeau dintre cutii. Tocmai cand să intre in Armadia, işi aduse aminte Laura c-a uitat să-şi iea evantaiul.

Se opriră, se sfătuiră.

1. Mihai Eminescu Avatarii faraonului Tlà Sara
2. Cancer colorectal diagnostic
3. Petrescu, Ema coord.
4. Mihai Eminescu: Sărmanul Dionis
5. Mancare de regim ficat
6. La ora unsprezece dimineaţa, fulgi mari şi-au făcut apariţia dintr-un cer lipsit de culoare şi au invadat câmpurile, grădinile şi pajiştile din Romerike ca o armată cotropitoare din spaţiul extraterestru.
7. Papiloame sau condiloame care este diferența

Erau cat p-aci să se intoarcă inapoi, căci evantaiul avea un preţ deosebit din pricina diferitelor iscălituri de la diferite baluri, alcătuind un adevărat trofeu Titu o povăţui să imprumute unul de la Elvira.